 | Sorcova, vesela, Să trăiti, să-mbătrâniti, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir, Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca otelul. La anul si la multi ani! |  |
Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.
Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore. In vechime se colinda cu o mladita inmugurita de la pomii roditori, in special, de mar dulce. Ea se punea in apa in noaptea Sfantului Andrei si pana in ziua de Sfantul Vasile, era inflorita
Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.
 | Sorcova, vesela, Sa traiti, sa-mbatrâniti, Ca un mar, ca un par Ca un fir de trandafir. Ca merii, ca perii, În mijlocul verii; Ca vita de vie La Sfânta Marie Tare ca piatra, Iute ca sageata Tare ca fierul Iute ca otelul. Vacile laptoase, Oile lânoase, Porcii unsurosi Copii sanatosi Câte cuie sunt pe casa Atâtia galbeni pe masa. La anul si la multi ani! |  |
Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in Muntenia, dar il regasim raspandit si in restul tarii. El este practicat de copii de la 3-4 ani pina la 12-13 ani. Exista zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete. Adesea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini. Cei carora le este adresata urarea sint atinsi ritmic cu sorcova pe tot timpul rostirii textului.
 | Sa traiti, sa traiti, Întru multi ani fericiti Si ca pomii sa-nfloriti Si ca ei sa-mbatrâniti Si ca toamna cea bogata; Fie casa-ndestulata. Tot cu mesele întinse, Cu facliile aprinse, Sa petreceti împreuna, Pâna-n veci cu voie buna |  |
Astazi, cea mai raspindita sorcova, este cea confectionata dintr-un bat ornat cu flori artificiale din hirtii colorate, uneori avind in virf un clopotel. Sau poate fi de mai multe tipuri: doua bete din lemn, puse in cruce, pe care se prind primuri, panglici inguste de hirtie colorata, iar de un bat se agata un clopotel; un virf de brad impodobit cu nuci, biscuiti, bomboane si un clopotel; un manunchi de nuiele de rachita in forma de triunghi, semicerc sau cerc si pe care se prind panglici ,bomboane si un clopotel.
O forma interesanta a obiceiului intilnim in partea de apus a tarii (satul Bucium, jud. Bihor).Copiii au o ramura de virf de brad si o impodobesc cu panglici, bomboane si clopotei. Cine nu are brad poate sa mearga cu o bata invaluita cu panglici pe care sint prinsi trei-patru clopotei. Cind intra in casa, cei cu brad sorcovesc sau cei cu bata lovesc ritmic in podea dupa melodie.Gazdelor li se adreseaza urari de bun augur, invocându-se sanatatea, belşugul şi prosperitatea:
 | Sorcova Vesela, Sa traiti Sa-mbatrâniti, Ca un mar, Ca un par, Ca un fir De trandafir. Câte pietricele Atâtea mielusele; Câti bolovani Atâtia cârlani Câte cuie sunt pe casa, Atâtia galbeni pe masa.; Cât grâu în ogor, Atâtea vite-n obor; Câte paie-n batatura, Atâtia copii în patura; Cât par într-un cojoc, Atâtia copii la foc; Câta frunza pe umbrar, Atâtia bani în buzunar! |  |
La multi ani!
